Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Solidari pentru un viitor mai bun

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014 – 2020, cu o valoare totala 13,824,885.25 lei din care finantarea nerambursabila 13,133,640.99 lei (11,163,594.84 lei din Fondul Social European). Pentru implementarea proiectului Solidari pentru un viitor mai bun a fost creat un parteneriat compus din HIDRO CONSTRUCŢIA ARGES SA – Solicitant, Asociatia EUROCLASSTRAINING si Asociatia de Antreprenoriat FERLENA Bucuresti – Parteneri.

Obiectivul general

Obiectivul general al proiectului este acordarea unui ajutor de minimis pentru infiintarea a 21 de intreprinderi sociale, inclusiv de intreprinderi sociale de insertie, in regiunile de dezvoltare Sud Muntenia si Sud Vest Oltenia, precum si consolidarea capacitatii acestora de a functiona intr-o maniera auto-sustenabila.

Beneficiari

Proiectul are ca beneficiari directi 120 de persoane care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

  • au domiciliul sau resedinta in mediul rural sau in cel urban din regiunile Sud Muntenia sau Sud Vest Oltenia

  • intentioneaza sa infiinteze o intreprindere sociala

Durata programului

Durata proiectului este de 36 de luni, activitatile acestuia desfasurandu-se in perioada septembrie 2019 – septembrie 2022.

Etapele implementării

Proiectul va fi implementat in doua etape:

  • Etapa I – Sprijin pentru infiintarea de noi intreprinderi sociale (activitati: informare, selectare grup tinta, derulare programe de formare in domeniul antreprenoriatului social, concurs planuri de afaceri)

  • Etapa II – Implementarea planurilor de afaceri si monitorizarea functionarii intreprinderilor sociale (activitati: consiliere si sprijin pentru infiintarea intreprinderii si obtinerea atestatului de intreprindere sociala, decontarea subventiilor de pana la 100.000 de euro pentru fiecare plan de afaceri, monitorizarea functionarii intreprinderilor de economie sociala)

Economia socială şi antreprenoriatul social

Economia sociala si antreprenoriatul social sunt o parte integranta a unui sector care incepe sa dobandeasca o importanta similara cu cea a sectoarelor public si privat. Rolul organizatiilor economiei sociale si a intreprinderilor sociale in crearea valorii sociale si, implicit, in generarea de schimbari pozitive in viata membrilor comunitatilor locale este, in prezent, recunoscut pe scara larga. Cu toate acestea, cercetarea privind factorii si motivatiile ce stau la baza antreprenoriatului social este inca la inceput, iar literatura de specialitate insuficienta. Astfel, exista putine lucrari bazate pe cercetari empirice care sa ofere o intelegere profunda a antreprenorului social si a rolului acestuia in societate.

Conceptul de „economie sociala” desemneaza un sector economic distinct, ce include organizatii precum cooperativele, societatile mutuale, asociatiile si fundatiile (European Standing Conference of Co-operatives, Mutual Societies, Associations and Foundations, 2002). Cu toate ca organizatiile economiei sociale au jucat un rol important in procesele sociale si economice de mai bine de doua secole, doar recent economia sociala a fost recunoscuta ca o categorie distincta de agenti economici (European Commision, 2013).

Organizatiile economiei sociale activeaza in domenii variate, incluzand: servicii sociale, sanatate, agricultura, activitati asociative, mestesuguri, educatie si formare profesionala, cultura, sport si agrement (European Standing Conference of Co-operatives, Mutual Societies, Associations and Foundations, 2002) si cumuleaza mai mult de 6,5% din populatia incadrata in munca din Uniunea Europeana (European Commision, 2013). Economia sociala si antreprenoriatul social in Romania se afla inca intr-un stadiu incipient, procentul persoanelor care lucreaza in intreprinderi sociale reprezentand mai putin de 2% din totalul populatiei ocupate, fata de 6,5%, la nivelul UE (European Commission, 2013). In Romania cadrul legislativ care guverneaza economia sociala si, respectiv, recunoasterea statutului de intreprindere sociala este reprezentat de Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia sociala (“Legea 219/2015”).

Legea 219/2015 a intrat in vigoare la data de 27 august 2015, iar normele metodologice de aplicare au fost publicate in Monitorul Oficial nr. 660 din 29 august 2016 si constituie cadrul normativ secundar care permite aplicarea Legii 219/2015. Potrivit acesteia, intreprinderea sociala este definita ca fiind orice persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati in domeniul economiei sociale, care detine un atestat de intreprindere sociala si respecta principiile economiei sociale, astfel Legea 219/2015 prevede faptul ca atestatul certifica scopul social al intreprinderii sociale si conformarea acesteia la principiile economiei sociale astfel cum este prevazut de Lege si se acorda acelor intreprinderi sociale care dispun prin actele de infiintare si functionare respectarea urmatoarelor criterii:

  • actioneaza in scop social si/sau in interesul general al comunitatii;

  • aloca minimum 90% din profitul realizat scopului social si rezervei statutare;

  • se obliga sa transmita bunurile ramase in urma lichidarii catre una sau mai multe intreprinderi sociale;

  • aplica principiul echitatii sociale fata de angajati, asigurand niveluri de salarizare echitabile, intre care nu pot exista diferente care sa depaseasca raportul de 1 la 8.

Desi in prezent exista acest cadru legislativ care reglementeaza functionarea economiei sociale si a antreprenoriatului social, la nivel de concept, cat si de practici, este foarte putin cunoscuta in mediul de afaceri romanesc, intampinand bariere atat la nivel de acceptare, cat si in plan de implementare (studiul „Dezvoltarea economiei sociale prin infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi sociale“, realizat de Asociatia React) . Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii (MMFPSV), in 2016 existau peste 10.000 de entitati juridice, sub diverse forme, activand in economia sociala si care pot obtine atestatul de intreprindere sociala, valoare cu mult sub media europeana.

Acţiuni propuse în cadrul proiectului

Pentru dezvoltarea cantitativa a sectorului economiei sociale, vom pleca de la premisa ca un antreprenor are cel putin dorinta de a face, de a dezvolta, de a creste. Chiar in lipsa cunostintelor specifice sau a experientei, o asemenea persoana poate alege modul in care doreste sa isi defasoare activitatea economica: intr-un sistem economic clasic sau intr-un sistem de economie sociala. Pentru a intelege cine este antreprenorul social, care sunt caracteristicile sale definitorii si mai ales ce il deosebeste de antreprenorul clasic, trebuie mentionat ca aceste diferente sau caracteristici nu tin de persoana antreprenorului, ci de modul in care acesta actioneaza si percepe atat propriile actiuni, cat si actiunile celorlalti. Diferenta principala intre cei doi este reprezentata de recunoasterea in comunitate a caracterului pozitiv al activitatilor economice intreprinse. Beneficiul este astfel unul suplimentar, non-material. Antreprenoriatul social s-a nascut ca o incercare de eliminare a disonantei cognitive ce apare intre notiunea de bine general si cea de individualitate. Antreprenorul social reuseste sa gaseasca o solutie astfel incat individul sa imprime un caracter general si replicabil binelui pe care-l face la nivel de comunitate. De asemenea, o alta opozitie clasica este rasturnata, si anume cea dintre economic si social.

Antreprenoriatul social vine ca raspuns si pentru lipsa de implicare a comunitatii in problemele care, de fapt, ii apartin. Antreprenorul este astfel constient ca nu poate exista ca membru al unei comunitati bolnave sau cu probleme nerezolvate fara ca, in final, aceste probleme sa nu il afecteze personal. Antreprenorul devine astfel un lider al comunitatii sale, fie el unul formal sau informal. Din aceasta pozitie devine si un exemplu pentru ceilalti membri ai societatii, acestia multiplicand beneficiile aduse de antreprenor. Pe de alta parte, odata cu existenta unui cadru formal si a cunoasterii largi a conceptului de economie sociala, antreprenorul poate lua in calculul sau varianta de a porni pe drumul economiei sociale. Antreprenorul social devine, prin activitatea sa, liderul unei comunitati sanatoase, implicate, responsabile, in care primeaza bunastarea generala.

In dezvoltarea economiei sociale propunem identificarea posibililor antreprenori sociali, prin promovarea viziunii economiei sociale. Identificarea antreprenorului cu aceasta viziune este ceea ce va duce la dezvoltarea segmentului de economie sociala.

Potrivit unui studiu realizat de MKOR Consulting (https://mkor.ro/blog/intreprinderi-sociale-romania/) privind “Intreprinderile sociale in Romania, din perspectiva consumatorilor” publicat la sfarsitul anului 2016, aproape doua treimi din cei intervievati (64%) ar fi dispusi sa plateasca in plus pentru un produs care creeaza locuri de munca persoanelor din categorii defavorizate si sprijina dezvoltarea comunitatilor locale. Dintre acestia, 79% ar scoate din buzunar cu 6% – 10% mai mult, mai ales daca ar avea certitudinea ca surplusul va fi utilizat cu adevarat pentru cauze sociale, aproape toti respondentii (95%) au afirmat ca este important pentru ei ca produsele achizitionate sa fie din Romania, iar valoarea sociala a produsului conteaza foarte mult.